Arhivă autor

Dezvăluiri senzationale despre începuturile Pahico

Posted in Interviuri, Istoria Pahico with tags , , on 30/08/2009 by ticorosu

Am găsit, în arhivele personale, un text care cred că a apărut în primul Letopiset. Sau nu. Iată o parte. E despre începuturile Pahico.

Saptamana trecuta s-a mai infiintat o federatie. Partea interesanta e ca fondatorii ei au skill ridicat la scris. Numele federatiei, Press Announcement High Council, e destul de explicit. Cei cinci fondatori spun ca au descoperit o latura neutilizata suficient a Hattrick-ului: anunturile de presa, adica locul acela in care toti platitorii de supporter pot scrie ce cred ei de cuviinta. Ei isi propun Ce-si propune cei cinci? Sa incurajeze emiterea unor anunturi de presa cat mai interesante, care sa faca din rasfoirea paginilor HT ale diferitelor cluburi apropiata de rasfoirea unor carti. Deoarece simion_Popescu, heraoc, poclea, Maniero si Ticorosu cred de cuviinta sa scrie lucruri care lor li se par simpatice. Uneori vesele, alteori amare, de fiecare data cu un anumit talc. Multe din anunturile lor au fost preluate de duru pe forumul de pe computergames, in revista anunturilor de presa…

Ce v-a apucat?

simion_popescu: O mica mincarime in virfu’ stiloului si mici presiuni in buricele degetelor cu care il tin.
heraoc: Dorul de liceu, cand scrijeleam cu lama pe banca mesaje despre profi, colegi si colege
poclea: Nimic
Maniero: Nu-mi place cum suna „apucat”, are o nota peiorativa in intrebarea asta. O sa emit un comunicat de presa sub forma unui protest oficial.
Ticorosu: Pe mine m-a apucat un dor. Dorul de litera.

Un PA trebuie sa fie lung, scurt sau mediu?

simion_popescu: Un PA trebuie sa fie foarte scurt, cuprinzator, dar sa aiba suficiente cuvinte incit sa umple spatiu de 500 de caractere. In cazuri exceptionale poate fi mediu.
heraoc: In acest caz, chiar nu conteaza marimea
poclea: Un PA nu trebuie sa fie nicicum. Un PA este un dar, si trebuie luat asa cum este. Singura limita este cerul. Si limitarea de 500 de
caractere (parca) a jocului.
Maniero: „Marimea nu conteaza” e valabila doar atunci cand e mica. Din pacate HT-ul ne limiteaza la 500 caractere (adica f putin), ceea ce inseamna ca putem zice si noi acelasi lucru: marimea nu conteaza.
Ticorosu
: Pe termen scurt, un PA trebuie sa fie mediu (max. 500 caractere). Pe termen mediu, speram sa poata fi mai lung.

Ce formula folositi? Foileton, proza scurta, cimilitura, vers alb?

simion_popescu: Da.
heraoc: Sint in cautarea unui stil care sa imi exprime mai bine trairile din jocul de hattrick. Momentan, ma incearca un soi de deznadejde, ca echipa joaca prost. Asa incat ma gandesc sa creez o lume paralela, sub forma unui scurt foileton.
poclea: Nu folosesc formule. Cum spuneam, PA-ul este un dar, iar cand apare eu nu fac decat sa-l reproduc. In orice forma sau formula ar fi.
Maniero: Ma bucur ca ai amintit de formule; ma fascineaza si sunt mereu in cautarea lor. De altminteri, acest lucru este vizibil la Coltul Tacticienilor.
Ticorosu: N-am ajuns inca la o formula castigatoare. Mie mi-e greu, inca, sa ma decid ce litera sa aleg. Asa ca le pun pe toate de-a valma, cum imi vin in minte. P-orma vad ca a rezultat un anunt de presa.

Pana la urma, ce face federatia voastra?

simion_popescu: Face misto de loturile de jucatori.
heraoc: Ofera sansa unica de a scrie alaturi de cei 4 mari maestrii; eu fireste, nu ma numar printre ei.
poclea: Deocamdata conferinta federatiei gazduieste niste dezbateri deosebit de interesante pe teme agricole. In plus, federatia asta am facut-o ca sa fim si noi sefi undeva (cel putin asta vreau eu). Deocamdata nu e prea bine, pentru ca nu avem pe nimeni dedesupt. Din punct de vedere administrativ vorbind, desigur.
Maniero: Ceea ce face orice federatie care se respecta: aduce in viata membrilor un strop de inedit, chestiuni interesante si complet inutile.
Ticorosu: Este o intrebare pe care nu incetam sa ne-o adresam, unii altora. Caci ce este un raspuns decat urmarea fireasca a unei intrebari istete?

Cine si cum poate intra in federatie? Cine poate ramane?

simion_popescu: Oricine scrie 3 fraze pe anunt. Sa ramai e mai greu.
heraoc: Deocamdata, e treaba Maestrilor Marii Loje. Eu sunt doar Baron pe langa Marea Loja.
poclea: Pot intra cei care merita. Pot ramane cei care intra.
Maniero: Fiind un club elitist, accesul este atent controlat si se face doar pe baza de recomandari din partea membrilor. Pentru pastrarea statutului de membru n-am impus inca nici o regula, asteptam pana clubul va deveni suprapopulat.
Ticorosu: Intr-o carte celebra era un enunt de genul „Cere si ti se va da”. In calitate de Maestru al Marii Loje ma simt dator sa adaug: „Daca meriti”. Odata intrat, nu ai decat de castigat. Launtric vorbind. Cu cat te apropii mai mult de Marea Loja, cu atat intelegi mai bine ce inseamna HTNirvana.

Sunteti francmasoni?

simion_popescu: Meandrele concretului.
heraoc: Nu, dar sintem pe drumul cel bun.
poclea: Desigur
Maniero: No comment.

Care e telul vostru final?

simion_popescu: Integrarea in UE.
heraoc: Eu vreau sa nu mai fiu pe langa ci in Marea Loja.
poclea: World Domination, evident. Pe langa asta as dori ca echipa HT sa mareasca spatiul pentru PA-uri (limita aia de 500 de caractere pur si simplu imi sufoca creativitatea). A, si as vrea sa-mi iau si un gip.
Maniero: Fireste, acesta nu poate fi decat unul singur (strigati cu mine sa ne auda Masi): Woooooooorld Dominatioooooon !!!
Ticorosu: Mie imi place sa cred ca dominatia primordiala a literei asupra skill-ului. Caci la inceput au fost cuvantul, anuntul de presa si abia apoi Hattrick 6.6.2. Oricum, cred ca 6.6.3-ul va fi mai literar.”

Vizita de la ora opt

Posted in PA musafiri on 29/03/2009 by ticorosu

Autor: Mişelul

Era o seară oarecare. N-o mai văzusem de câteva luni, mult mai mult decât timpul pe care-l petrecusem împreună.

Îmi spusese că ar vrea să aibă mulţi copii de la mine. După câteva luni şi şapte etaje urcate pe scări, eram gata să accept propunerea.

– Bună, ce surpriză!
– Salut.
– De când nu te-am mai văzut… Ţi-l prezint pe B.

Îl cunoşteam de la televizor, avea la fel de mulţi ani cât noi doi împreună.

“Pică bine”, m-am gândit. “Şi aşa am destui copii.”

Pricop

Posted in PA simion on 13/03/2009 by ticorosu

Autor: simion_popescu

Pricop rasuci din cap cu hotarire.
-Caracter! declara domnul Popescu, cu admiratie. Toata cinstea. Imi place. Grozav…. Ascultati ce va spun: Secret absolut. Batem palma?…
-Nu ma intereseaza secretele dvs., mormai Pricop.
-Bravo. Discret. Imi place. Genul meu, domnule.

Cazan

Posted in PA simion on 13/03/2009 by ticorosu

Autor: simion_popescu

Se inserase dea binelea cind Eusebiu se afla in fata gardului zabrelit al uzinelor Avintul: in dreapta un maidan imens flancat de multe vestiare, luminate de globurile incetosate ale felinarelor cu arcada; la doua-trei ferestre se mai vedea lumina; Eusebiu isi lipi capul de zabrelele grilajului si striga:
-Alo!
O lacrima ii rasarii in coltul ochiului; mielul n-avea sa mai aiba acelasi gust.

O. Părăluţă face faţă iubirii năvalnice

Posted in PA Rvaan on 10/03/2009 by ticorosu

Autor: Rvaan

– Dragă Ve, să ştii că am auzit ce-ai zis până acum, o întrerupse cu un glas calm O. Părăluţă, contabil, împăturind ziarul. Toată afacerea asta poate fi abordată de-o manieră filozofică, posibil chiar romantică. Să zicem, doar de dragul metaforei, că iubirea conjugală e ca un război. Iar în acest război luptă două armate de sentimente alese, vegheate de doi generali iluştri. Unul dintre ei eşti tu; celălalt sunt eu. Şi ştii, dragă, ce fac aceşti generali la micul dejun? Mănâncă în tăcere.

Marinică, Robert şi Vincenzo

Posted in PA simion on 19/02/2009 by ticorosu

Ei bine, chiar acum voi pune capăt acestei poveşti, hotărî el deodată; se duse repede acasă, îşi puse la iuţeala un costum negru şi peste câteva clipe dădu buzna în vestiar, întocmai ca înainte de meci.
Petruţ Marinică, Robert Niklasson şi Vincenzo Schwartzertrube şedeau abătuţi pe o bancă; abia îl zăriră şi sângele începu să zvâcnească în ei, iar pe buze li se înfiripă un zâmbet de bucurie.
-Bunii mei, îndatoraţi-mă şi pe mine cu o ţigară de tutun.

Ultimul mare chinez

Posted in PA Rvaan on 13/02/2009 by ticorosu

Autor: Rvaan

Mai demult, pe când eram mai tânăr, i-am scris o lungă şi complicată scrisoare de dragoste unei tipe pe care cred că o iubeam; n-a citit-o până la capăt, parcă era chineză, năsosule! mi-a zis şi s-a ridicat din pat să meargă la duş. Hai şi tu, mi-a aruncat râzând peste umăr, mirosi a femeie şi vreau să iau dejunul cu un bărbat. După masă, înainte să plec, i-am lăsat pe-un bileţel: Te-am iubit, fraiero! Semnat: ultimul mare chinez din oraş.

Preţul pixului (15.01.2004)

Posted in PA simion on 09/02/2009 by ticorosu

Autor: simion_popescu

După ce a examinat cu multă atenţie toate modelele de pixuri care se aflau în vitrina librarului, inginerul Florea-Radu Stan s-a decis pentru un pix care lui i se pare a fi deosebit de frumos.

– Daţi-mi, va rog, şi mie un pix nichelat.

– Poftiţi! Costă 17000 lei.

Inginerul luă pixul, după care scoase din buzunar mai multe de bancnote de 3 lei.

Decalogul înflăcărărilor [ca Laurean]

Posted in PA Tico, PA-uri on 28/01/2009 by ticorosu

Autor: Ticorosu

1 Patriotismul e poem, dar sună fals în ode
2 Patriotismul e inteligent, dar dă bine la prostime
3 Patriotismul e contemplativ, dar provoacă acţiuni bizare
4 Patriotismul hrăneşte, dar nu dă mâncare
5 Patriotismul te încredinţează, dar nu e sigur cui
6 Patriotismul se poate regenera, dar nu la nesfârşit
7 Patriotismul cere, dar nu imploră
8 Patriotismul exaltă, dar nu exultă neapărat
9 Patriotismul îi animă pe microbişti, dar nu joacă fotbal
10 Animă şi nemicrobiştii, dar ei nu se pun

PA-ul de export

Posted in Teorie on 22/01/2009 by ticorosu

Dragii mei,

 Odată cu ideea ieşirii PA-ului din Pahico în lumea largă m-am confruntat cu două probleme.

Prima.

O carte de PA-uri arată cam ca o carte de poezii (poeme, dacă vreţi să sune mai bine şi, poate, mai adecvat – cu condiţia să nu luăm din DEX definiţiile „Specie a poeziei epice, de întindere relativ mare”, sau „Creaţie literară de proporţii mari, de obicei în versuri, cu caracter epic, având conţinut bogat în evenimente”, ci să preferăm alta: „Creaţie literară în proză caracterizată prin lirism, ritm şi limbaj metaforic”.)

De exemplu, la corp 14, cu 50-56 de semne pe rând, un PA se întinde în mod normal pe 9-10 rânduri (din cele aproximativ 40-42 câte ar fi pe o pagină). Rezultă doar aproximativ un sfert de pagină scris şi trei sferturi albe. Unde pui titlul, ca să „umpli” mai bine?. În partea superioară, la mijloc, lipit de text?

Eu am ales* o poziţionare la şase rânduri deasupra textului. Sunt mulţumit în proporţie de 66%, ca să zic aşa.

A doua.

Lumii externe puţin îi pasă de limitarea strictă a celor 500 de semne. Cred că importantă e ideea celor 500 de semne (exclusiv spatierile). Adică ideea de text foarte scurt, dar foarte dens şi/sau plin de înţelesuri şi/sau iscător (şic!) de idei şi/sau secvenţa a unei poveşti căreia începutul şi sfârşitul i se conturează în imaginaţia cititorului, care e invitată să zburde.

Prin urmare, cred că putem lua în calcul ideea unei definirii PA-ului de export ca un text de cel mult 85 de cuvinte (sau 100 de cuvinte, pentru a avea o cifră rotundă).

* Când spun că „am ales” mă refer la acea carte de PA-uri despre care v-am mai vorbit, care se află acum în stadiul de manuscris retuşabil şi pe care o puteţi citi aici.
M-ar bucura să fiţi voi primii care o citiţi (mare, foarte mare parte din „marfă” o cunoaşteţi) şi mă vor bucura şi mă vor ajută orice comentarii, sfaturi, critici, chiar şi desfiinţări.

P.S. Desfiinţările nu m-ar bucura, dar le-aş privi cu multă atenţie şi, fireşte, constructiv.