Copilarie eterna

Copil am fost, copil sunt inca
Cocotat pe-aceeasi stanca,
Si ma uit in departare
Cum copilaria-mi moare.

Dureroasa amintire!
Ah, ce bine mai era
Cand uitam chiar si de mine,
Si de ziua ce urma.

Sus e cerul, jos sunt eu.
Norul asta ma striveste.
Sa astept e tot mai greu,
Insa nu mai pot a creste.

Asta sunt, am fost si-oi fi.
Un copil, nimic mai mult.
Insa totusi mi-as dori
Sa mai pot vantul s-ascult.

Reclame

3 răspunsuri to “Copilarie eterna”

  1. Nimic nu moare, nici copilaria, nici noi.
    Imi place cum ai redat melancolia.

  2. ticorosu Says:

    @drawforjoy: Da, e ceva frumos aici.

  3. Cuvinte mici, mari sentimente ..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: