Arhivă pentru iunie, 2009

Bunăstare

Posted in PA Laurean on 24/06/2009 by pahilaurean

Aştern un rând de roşii coapte, iar peste, maioneză garliceeană – vorba profului de Istoria Artei –, uleiuri aromate din belşug, zemuri exotice de fructe, peltea din con de brad şi telemea de capră. Mă-ndop din mâna stângă de seminţe, de bostan, de floare,-ntr-un remix, cu mâna dreaptă iau, la fiecare rând, din bere-o duşcă şi apoi muşc din măr. Nu ştiu ce fac greşit că tot nu-mi iese un râgâit complet, cum îl auzi prin parcuri.
Că vă uitaţi aşa; voi cum scăpaţi de fluturii aceia din stomac?

Iunie

Posted in PA Laurean on 15/06/2009 by pahilaurean

Am învăţat că e verb când spui viaţă;

Ştiu cum miroase culoarea albastră,

Să te descurci aş spune că-nseamnă.

Am acum şi pisică, am şi fereastră,

Ştiu câte locuri vor fi la toamnă

În şcoala noastră.

 

Multe mai am de făcut pentru mâine,

Ştiu că nu-i bai să nu dormi peste noapte.

Dar tot visez că mă prinde vecinul,

Oricât aş fugi,

Fiindcă sânul

Mi-e plin

Cu cireşele coapte.

Copilarie eterna

Posted in PA octavia2 on 15/06/2009 by octavia2

Copil am fost, copil sunt inca
Cocotat pe-aceeasi stanca,
Si ma uit in departare
Cum copilaria-mi moare.

Dureroasa amintire!
Ah, ce bine mai era
Cand uitam chiar si de mine,
Si de ziua ce urma.

Sus e cerul, jos sunt eu.
Norul asta ma striveste.
Sa astept e tot mai greu,
Insa nu mai pot a creste.

Asta sunt, am fost si-oi fi.
Un copil, nimic mai mult.
Insa totusi mi-as dori
Sa mai pot vantul s-ascult.

Ucenicul

Posted in PA octavia2 on 15/06/2009 by octavia2

Pasea agale prin camera oprindu-se din cand in cand in fata unui tablou. Nu statea mult, pret de cateva secunde, dar destul pentru a-i fi observata haina ponosita, roasa la coate, plina de pete colorate. Din spate, o doamna trecuta bine de prima tinerete, plina de sclipiri aurii, semne ale bunastarii matrimoniale, isi facu vant cu evantaiul si il aborda curajos:
– Maestre, sunt incantata de ceea ce vad. Permiteti sa va intreb de unde atata imaginatie, atata perfectiune in aranjarea culorilor pe plansa? Va admir de mult, am si avut onoarea de a-mi face un portret acum ceva vreme.
– Nu stiu doamna, eu nu fac decat sa car sevaletul, pensulele si acuarelele Maestrului. In schimb, el ma lasa sa-l privesc cum lucreaza. Insa daca doriti, va pot face si eu un portret, peste ceva ani s-ar putea sa aiba valoare. Si-l pot semna si Picasso daca doriti, sunt sigur ca Maestrului i-ar fi facut placere sa va picteze inca un portret!

Un taran liber

Posted in PA octavia2 on 15/06/2009 by octavia2

Firul de iarba care-i gadila urechea si primii stropi de ploaie il trezisera. Statea ghemuit sub plopul batran care-l adapostea in fiecare zi si ii oferea umbra frunzelor asa cum o facuse si pentru tatal sau. Ar fi vrut sa fie iar copil, sa-i arate plopului dragostea sa imbratisandu-i crengile in timp ce explora zarile. Mai presus de orice insa, ar fi vrut sa aiba ceea ce copacul are si el nu: libertate!