Actanţii iluzoriului

Miezul nopţii. Aprind ţigara şi o las să ardă la fel ca celelalte şase, treptat şi-n van, lumânarea de pe mormântul iubirii noastre. Privesc din balcon spre mare şi aştept să te ridici dintr-însa, cu glas dulce îmbiindu-mă să vin la sânul tău, să stingem dintr-o suflare celestele opaiţe ce au ursit împotriva noastră. Dar nu te zăresc.
Nici măcar cafeaua aburindă care aşteaptă cuminte pe măsuţă s-o dezmierd cu buzele-mi nu e singură în noaptea aceasta. Înamoratul fum de ţigară valsează în briza mării cu aburul licorii, sub privirea mea pizmaşă.
De când am încetat a te mai visa, somnul meu e doar un moft pervers.

Reclame

Un răspuns to “Actanţii iluzoriului”

  1. Imi place mult ultima fraza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: