Greata

Atunci probabil simtise din plin senzatia aia de papagal ud, ademenit cu false graunte intr-o mana hrapareata care-l obligase apoi sa vorbeasca obscen din spatele gratiilor. Ar fi spus atat de multe, ar fi zburat atat de departe. Sau n-ar fi spus nimic si n-ar fi zburat niciunde, daca n-ar fi vrut. In colivie insa era dependent de ei, altfel ar fi murit de foame; trebuia sa cante, sa danseze si sa para fericit, desi cu fiecare bob primit se simtea si mai strivit, si mai umilit, si mai papagal.

Reclame

Un răspuns to “Greata”

  1. Imi place foarte mult povestea. Spune foarte multe, si este frumos scrisa.
    Ma duce cu gandul la conditia umana.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: